O luptă continuă și îndârjită, ani lungi de dezbateri și frământări necontenite au fost duse pentru obținerea unei noi Legii de organizare a Școlii Superioare de Agricultură de la Herăstrău, la care au aspirat atât profesorii, cât și elevii vreme de 15 ani – 1914 -1929.
Activitatea asiduă a unor comisii simple și mixte (București și Cluj), dese audiențe la miniștri și mai multe anteproiecte de lege amânate an de an au fost încununate de succes prin promulgarea Legii pentru Înființarea Academiilor de Înalte Studii Agronomice – București și Cluj, lege care consfințea o stare existentă de fapt. Legea a fost promulgată prin Înaltul Decret Regal Nr. 2746 din 31 iulie 1929 și publicată în Monitorul Oficial nr. 169 partea I din 2 August 1929.


Legea stabilea prin art.1 că cele două Academii sunt instituții de învățământ superior, autonome sub îndrumarea Ministerului Agriculturii și Domeniilor. Academiile de Înalte Studii Agronomice confereau diplome de inginer agronom, certificate de specializare și diplome de doctor în științe agronomice. Erau menținute toate catedrele, conferințele și posturile de asistenți existente; erau admiși numai candidații cu diplomă de bacalaureat. Studiile durau 5 ani – anul I era anul de îndrumare, urmau 3 ani de studii teoretice și practice, iar anul V era dedicat pregătirii practice. Potrivit Regulamentului de aplicare a legii – secțiunea învățământ cuprindea și cele 6 secții de specializare – Agro-fitotehnică, Zootehnică, Economia-rurală, Cooperația agricolă și agronomia socială, Chimico-agronomică și tehnologia agricolă și Geniu rural.

Academiile de Înalte Studii Agronomice erau înzestrate cu câte o fermă experimentală, o fermă de exploatare, o vie, o grădină de legume și pomi roditori, o grădină botanică.
Academiei din București i se atribuiau în proprietate – terenurile de la sediu și din jurul Școlii aflate deja în posesia acesteia, ferma experimentală Băneasa, Via Pietroasa și Pepiniera Istrița din județul Buzău (primite în anul 1921 după Legea de Reformă Agrară).
Erau stabilite atribuțiile rectorului, ale Consiliului Profesoral și era înființat Senatul Învățământului Agronomic cu sediul în București, la Ministerul Agriculturii și Domeniilor, care echivala și titlurile și diplomele de la instituțiile superioare de învățământ agricol din străinătate.
Legea a fost votată de Adunarea Deputaților la 24 iulie 1929, cu unanimitate de voturi – 122 de voturi, și în Senat în ședința de la 25 iulie 1929, adoptată cu unanimitate de voturi – 145 de voturi. Aplicarea Legii a fost urmată de emiterea Regulamentului de aplicare a Legii de Înființare a Academiilor de Înalte Studii Agronomice.

În anul 1933, în baza Legii de Modificare din 25 aprilie 1933 (publicată în Monitorul Oficial nr. 95, partea I, din 26 aprilie 1933) a Legii Academiilor din anul 1929 a fost emis un nou Regulament de funcționare a Academiilor de Înalte Studii Agronomice.

Studiile durau 5 ani – anul I și II erau în general teoretice, însoțite de câte 4-8 ore practice, săptămânal, la ferme, în anii III-IV – urma specializarea într-o ramură agricolă principală, anul V practică agricolă, elaborarea tezei de specialitate a secției și susținerea examenului de diplomă.
Prin același regulament era inclus și un seminar pedagogic care pregătea profesori pentru școlile de agricultură și economie casnică de gradul I și II, școlile agricole de iarnă, școlile de ucenici și pentru învățământul agricol ambulant. Secțiile de specializare erau – Agro-fitotehnică, Zootehnică, Viticolă-Horticolă, Geniu-rural și Cadastru, Chimică-agronomică și industrii agricole, Economie rurală și cooperație.
Rectorul Academiei de Înalte Studii Agronomice București a fost ales la 10 octombrie 1929, în ședința Consiliului Profesoral. Au candidat 7 profesori universitari, după o luptă strânsă, doi dintre aceștia au obținut câte 11 voturi – profesorii Dumitru Busuiocescu și Alexandru Nasta, iar profesorul Ion Sterian 9 voturi.

În câteva zile, la 15 octombrie, prin Înaltul Decret Regal nr. 3521/1929 profesorul universitar dr. Dumitru Busuiocescu a fost numit Rector al Academiei de Înalte Studii Agronomice București pentru un mandat de trei ani.

Deschiderea anului universitar 1929-1930 a marcat noua etapă de dezvoltare a învățământului agricol superior românesc – fondarea și funcționarea Academiei de Înalte Studii Agricole din București. Ceremonia de deschidere a cursurilor universitare din 4 noiembrie 1929, ora 10, a fost evidențiată prin dezvelirea busturilor directorilor și profesorilor – P.S. Aurelian, V.C. Munteanu, N. Filip și C. Sandu Aldea și inaugurarea localului și laboratorului Institutului de Chimie Agricolă, de pe lângă Academie. Potrivit presei timpului, un public numeros a asistat în amfiteatrul Institutului de Chimie Agricolă la oficierea serviciului divin, la cuvântările Rectorului și Ministrului agriculturii, I. Mihalache.

Cele patru busturi în bronz au fost așezate în parcul din fața Academiei „…Consiliul profesorilor Academiei de Înalte Studii Agronomice….predă aceste patru monumente generațiilor actuale și viitoare de agronomi, ca să le fie drept pildă de muncă și abnegație”. Au asistat și văduvele profesorilor, doamnele – Aurelian, Filip și Sandu-Aldea.


* Articol elaborat în colaborare cu dr. Filofteia Rînziș
** Cercetarea, scanarea și utilizarea documentelor istorice au fost posibile în temeiul Protocolului de Cooperare încheiat în anul 2019 cu Arhivele Naționale ale României și al acordurilor de parteneriat convenite cu SANIC – Serviciul Arhivelor Naționale Istorice Centrale și SMBAN – Serviciul Municipiului București al Arhivelor Naționale (2019-2025).