Descoperind autenticitatea satelor: un index bazat pe percepțiile turiștilor

Acest studiu analizează modul în care turiștii percep autenticitatea în zonele rurale și introduce o metodă bazată pe logica fuzzy pentru a o măsura mai precis. Spre deosebire de chestionarele tradiționale, care obligă respondenții să aleagă un număr fix, logica fuzzy permite exprimarea incertitudinii sau a sentimentelor mixte, oferind o imagine mai realistă asupra felului în care vizitatorii trăiesc experiențele rurale.

Modelul ia în considerare nouă elemente ale autenticității: peisajul rural, arhitectura tradițională, mobilierul și obiectele specifice, mâncarea locală, participarea la obiceiuri și tradiții, atelierele meșteșugărești, activitățile gospodărești, expunerea costumelor regionale și circuitele culturale de la locul de cazare. Rezultatele arată că experiențele senzoriale au cel mai mare impact asupra vizitatorilor. Peisajul natural, arhitectura tradițională și preparatele locale autentice au obținut cele mai ridicate scoruri, fiind elemente care creează rapid o conexiune emoțională. Activitățile ce necesită implicare mai profundă, precum atelierele de meșteșuguri sau treburile gospodărești, au fost apreciate, dar evaluate la un nivel mai redus. Metoda fuzzy a permis surprinderea acestor nuanțe, incluzând ezitările și acordul parțial care, în mod obișnuit, nu apar în evaluările standard.

Indexul de Autenticitate îi poate ajuta pe proprietarii de pensiuni să înțeleagă ce contează cel mai mult pentru oaspeți și unde pot îmbunătăți experiența oferită. Punerea în valoare a peisajului, a arhitecturii tradiționale și a bucătăriei locale poate avea cel mai puternic efect. Studiul subliniază, de asemenea, că autenticitatea nu este un concept rigid, ci rezultatul unei combinații de emoții, tradiții și reacții personale. Prin transformarea acestor percepții în informații clare, modelul fuzzy sprijină o dezvoltare mai sustenabilă și mai autentică a turismului rural.

Citește mai multe despre studiul de caz aici: https://www.mdpi.com/2071-1050/17/15/6667

Autori studiu de caz: Carina Dobre, Elena Toma, Andreea-Cristiana Linca, Adina Magdalena Iorga, Iuliana Zaharia, Gina Fîntîneru, Paula Stoicea, Irina Chiurciu

Facultate de Management și Dezvoltare Rurală, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București