Scientific Networking - Cost Actions
- COST ACTIONS (European Cooperation in Science and Technology)
- T0PAGRI- Towards zer0 Pesticide AGRIculture: European Network for sustainability
Scientific Networking - Cost Actions
Anunțuri resurse umane - Arhivă 2023
22.12.2023, ora 10:00
Data limită de depunere a dosarelor: 12.12.2023, ora 15:00
Data limită de depunere a dosarelor: 11.12.2023, ora 15:00
Data limită de depunere a dosarelor: 07.12.2023, ora 15:00
Data limită de depunere a dosarelor: 31.10.2023, ora 15:00
20.10.2023, ora 10:00
11.10.2023, ora 10:00
Data limită de depunere a dosarelor: 25.09.2023, ora 15:00
Data limită de depunere a dosarelor: 20.09.2023, ora 15:00
Data limită de depunere a dosarelor: 29.08.2023, ora 15:00
Data limită de depunere a dosarelor: 30.06.2023, ora 15:00
Data limită de depunere a dosarelor: 16.05.2023, ora 15:00
27.04.2023, ora 10:00
Data limită de depunere a dosarelor: 26.04.2023, ora 15:00
Data limită de depunere a dosarelor: 28.04.2023, ora 15:00
Data limită de depunere a dosarelor: 28.02.2023, ora 15:00
26.01.2023, ora 10:00
Data limită de depunere a dosarelor: 25.01.2023, ora 15:00
Competiție internă 2023
Metode integrative de cultivare și îmbunătățire a creșterii plantelor de salată în sistemul Nutrient Film
Technology
Proiectul vizează avansarea semnificativă a cunoștințelor științifice și tehnologice în domeniul îmbunătățirii eficienței plantelor, atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ, inclusiv în ceea ce privește valoarea lor nutrițională.
Observaţiile actuale privind oxigenarea soluţiei nutritive sunt insuficiente pentru a exploata în întregime potențialul acesteia și pentru a oferi cea mai eficientă modalitate de oxigenare, necesară pentru a susține absorbția și creșterea optime a mineralelor vegetale. Inovația adusă de acest proiect constă într-un sistem activ de barbotare adaptat specific sistemului hidroponic NFT, capabil să asigure o oxigenare adecvată a soluției nutritive, cu un impact semnificativ asupra randamentului culturii de salata.
Cercetările sunt efectuate în cadrul serei-bloc care este parte a "Centrului de Cercetare pentru Studiul Calității Produselor Agroalimentare". Pentru realizarea experimentului, s-au utilizat semințe cu certificat de garanție a calității materialului biologic. Răsadurile de salată sunt cultivate inițial în condiții controlate și ulterior transplantate definitiv în sistemul NFT.
Suprafața totală alocată desfășurării experimentului este de 33 m2. Documentarea la zi cu privire la identificarea necesităților de creștere a plantelor este o etapă esențială a procesului de cercetare, urmată de elaborarea unei scheme de lucru adecvate.
Factorii experimentali incluși sunt: două soiuri de salată verde (cu frunze verzi și roșii) pentru factorul A, sistem cu și fără oxigenare suplimentară pentru factorul B, și două variante de iluminare (naturală și suplimentară cu LED-uri) pentru factorul C.
Parametrii de creștere a plantelor sunt monitorizați utilizând echipamente disponibile în seră, incluzând temperatură, lumină, umiditate atmosferică, concentrația de CO2 și O2, pH-ul soluției nutritive, activitatea fotosintetică și conținutul de clorofilă. Măsurătorile includ determinarea creșterii plantelor în diametru, numărul de frunze și cântărirea plantelor pentru stabilirea greutății acestora.
Analiza plantelor este realizată din perspectiva germinației, creșterii, producției de biomasă, suprafeței frunzelor, fluorescenței clorofilei, utilizând metode precum fluorimetria (cu fluorometrul SI1Fl, ADCScience),determinarea conținutului de clorofilă (utilizând clorofila AC200) și metode gravimetrice, analize fizico-chimice.
Acest proiect este finanțat de către Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, proiectul numărul 848/30.06/2023, în cadrul IPC 2023.
Competiție internă 2023
Analiza eficienței utilizării apei și energiei în mod sustenabil în creșterea plantelor de salată în sistem NFT
WEEfiLet
Cercetarea urmărește dezvoltarea semnificativă a cunoștințelor științifice și tehnologice orientate spre îmbunătățirea randamentului plantelor din punct de vedere cantitativ și calitativ (valoare nutrițională) cu analiza resurselor de apă și energie înglobate în produs, cu studiu de caz asupra cultivării prin metode integrative a plantelor de salată în sistem NFT.
Analizând procesul, identificând etapele, elementele componente ce intervin, calibrând modelul, vor putea fi determinate pentru fiecare variantă de creștere în parte consumurile de apă și energie, astfel încât să fie stabilite corelații și să fie identificat punctul optimal care să susțină varianta cea mai sustenabilă, cu cantitate și valoare nutrițională maximă a producției în condițiile minimului de apă și energie consumate.
Proiectul susține o nouă abordare integrativă care oferă soluții pentru reducerea consumului de apă și nutrienți, reducerea consumului de energie electrică prin utilizarea sistemului de iluminare LED cu lungimi de undă specifice și fotoperioadă, cu efecte benefice asupra calității mediului și diminuarea costurilor reprezintă o soluție ecologice.
Cunoștințele dobândite în cadrul cercetării deschid perspective științifice privind ingineria funcțională a creșterii plantelor, precum și noi evoluții tehnologice de eficientizare a resurselor naturale în manieră sustenabilă.
Acest proiect este finanţat de Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, perioada de implementare fiind 30.06.2023-24.11.2024.
Competiție internă 2023
ReWaFA - Cercetări privind risipa agroalimentară, cauze și modalități de prevenire a acesteia în gospodăriile din România
Proiectul intitulat „Cercetări privind risipa agroalimentară, cauze și modalități de prevenire a acesteia în gospodăriile din România” are ca scop dimensionarea pe tot parcursul lanțului alimentar al fenomenului risipei alimentare din gospodăriile din România, în vederea dezvoltării de măsuri ce trebuie să prevină acest fenomen și să limiteze impactul socio-economic, precum și crizele legate de securitatea alimentară și de schimbările climatice.
Pierderile și risipa de alimente reprezintă o provocare globală. Potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), aproximativ o treime din totalitatea alimentelor produse în întreaga lume se pierd sau se risipesc la un moment dat pe parcursul lanțului de aprovizionare cu alimente, de la fermă la consumator. În UE, aceste pierderi reprezintă aproximativ 87,6 milioane de tone de alimente în fiecare an.
Ineficiențele care apar de-a lungul lanțului de aprovizionare cu alimente și la nivelul consumului au, de asemenea, consecințe majore asupra mediului. Prin urmare, limitarea pierderilor și a risipei de alimente poate contribui la combaterea foametei și, totodată, a problemelor de mediu, cum ar fi schimbările climatice.
În România se aruncă la gunoi aproximativ 1,35 milioane de tone de hrană provenită din risipa din gospodării.
Cu aproximativ 70 de kilograme de alimente pe cap de locuitor care ajung anual la pubelă, România se situează la jumătatea clasamentului european în ceea ce privește cantitatea de alimente aruncate, conform studiului ONU ca și alte țări vecine Cehia și Slovacia înregistrează o cifră identică, Bulgaria are un indicator de 68/kg per cap de locuitor în timp ce Republica Moldova sau Ucraina au câte 76 de kilograme.
În România se dorește reglementarea risipei alimentare prin ,,Legea privind diminuarea risipei alimentare“ care a fost adoptată în România în anul 2016, actul normativ reglementând în special cum ar trebui să procedeze operatorii economici astfel încât alimentele să nu ajungă la gunoi. Legea 217 a fost publicată în Monitorul Oficial pe 17 noiembrie 2016,iar normele metodologice de aplicare au fost aprobate de Guvern pe data de 8 februarie 2019.